Monumentele istorice din Romania             Romana English

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate

Descrieri/Comentarii

emilia / 10-Jul-2009

Casa Lutsch situata in coltul Pietei Mari, era inainte de 1830, cand a fost refacuta, una dintre cele mai insemnate din Sibiu.
Edificiul dateaza din ultima treime a secolului al XV-lea.
Anterior anului 1424, aici se afla un sediu al prepoziturii Sibiului. Casa a ajuns apoi in proprietatea familiei Altemberger, iar in 1537 este cumparata de comitele Petrus Haller, fiii sai cedand cladirea lui Johann Lutsch in anul 1593. In 1661 casa este cumparata de Georg Reussner, iar urmasii acestuia o doneaza orasului.
Dintr-un tablou de epoca, realizat in 1790, se poate reconstitui cu aproximatie fatada casei, in care elementele principale erau un turn-locuinta cu patru nivele, flancat de doua corpuri de cladire cu fronton triunghiular, cea dinspe sud avand un bowindow, de fapt o constructie in rezalit cu fronton triunghiular. Alte detalii sunt ancadramentele renascentiste din piatra, invelitoare cu olane, fleuroane gotice.
Planul initial se poate recompune pe baza planului pivnitei actuale, in trei tracte, unde se mai pastreaza scara in spirala care urca spre etaj, precum si datorita fundatiilor unei capele cu cor poligonal pastrate partial in partea din spate a casei ( fosta capela "Sf. Ladislau").
Accesul in interiorul cladirii se poate efectua si prin strada Magheru nr.1.
Principalele elemente ce permit o incadrare in epoca sunt boltile semicilindrice si in cruce din subsol, boltile aplatizate baroce si cele cu dubla curbura de la parter, precum si doua ancadramente gotice tarzii de la subsol. Probabil de la aceasta casa provine antablamentul usii actualei biblioteci a Muzeului Brukenthal. Fragmantul sculptat , atribuit cunoscutului sculptor Elias Nicolai, reprezinta blazonul primarului Michael Lutsch.
Cladirea a fost transformata radical in anul 1830, iar in 1997-1998 s-au facut lucrari de amenajare a unei banci.
(dupa "Sibiu ghid cultural-turistic" de Alexandru Avram si Vasile Crisan - Editura FF Press Bucuresti 1998)